Psihoterapia sistemică se concentrează pe relațiile dintre membrii unei familii (sau a unui alt sistem) și modul în care acestea afectează comportamentul și emoțiile fiecăruia dintre ei. Scopul terapiei sistemice este de a ajuta familia/sistemul să-și schimbe perspectivele și comportamentele negative și să găsească noi modalități de a interacționa și de a-și rezolva problemele.
Această abordare terapeutică se bazează pe ideea că problemele individuale ale unui membru al familiei sunt legate de dinamica și interacțiunile din cadrul familiei.
Terapeutul lucrează cu întreaga familie sau cu grupuri selectate de membri ai familiei. Acesta îi sprijină să comunice mai deschis și să exploreze modul în care relațiile lor contribuie la problemele cu care se confruntă. De asemenea, se lucrează la dezvoltarea de noi abilități de comunicare și rezolvare a conflictelor, care să ajute familia să se adapteze mai bine la viitoarele schimbări din viața lor.
Terapia familială sistemică poate fi utilizată pentru un spectru larg de probleme, inclusiv probleme de comportament la copii, tulburări de sănătate mintală, probleme de relaționare și probleme legate de dependență.